F L T V 1

Ziariști suedezi, la prima întâlnire cu sărăcia romilor din Modruzeni

Roger Turesson, fotojurnalist, și reporterul Josefin Skold, de la ziarul național „Dagens Nyheter” din Suedia, împreună cu voluntari și conducerea Filialei de Cruce Roșie Vrancea au făcut, ieri, o primă vizită în cartierul Modruzeni din Mărășești. Cei doi ziariști au venit să vadă cu ochii lor cum trăiesc persoanele de etnie romă acasă la ele, să înțeleagă care sunt motivele care le determină să plece peste hotare și să realizeze o serie de materiale de presă cu privire la aceste aspecte. Și asta, pentru că tot mai mulți romi din țara noastră aleg ca destinație Suedia, ceea ce a determinat Crucea Roșie suedeză să încheie un memorandum cu Crucea Roșie Română, care statutează acordul celor două societăți naționale pentru a dezvolta cooperarea într-un mod care va întări capacitatea acestora de a se adresa celor mai urgente situații de vulnerabilitate. Și, pentru că instituția de caritate vrânceană este cea care, la nivel de țară, a implementat cele mai multe programe destinate romilor, care sunt considerate modele de bună practică, ziariștii suedezi au ales să viziteze cartierul Modruzeni.

6suedezi495 DA

Prima oprire a ziariștilor suedezi, însoțiți de conducerea și voluntarii Crucii Roșii Vrancea: Clubul Copiilor din Modruzeni, acolo unde, într-o sală, 28 de tineri romi erau prezenți la cursurile de formare profesională, în altă sală un grup de copii desenau și pictau, iar în alta, alți prichindei se jucau pe calculatoare. Ziariștii au fost întâmpinați de reprezentanții Primăriei Mărășești – Ștefan Irescu, city manager, și Aurel Popovici, consilier expert pe problemele romilor, precum și de cei ai Partidei Romilor „Pro Europa” din Mărășești, și anume președintele Lubian Ciubotaru, vicepreședintele Costel Rînză, prim vicepreședintele Dumitru Crăciun și secretarul Nelu Adrian Toader.
    Dacă înainte de plecarea din Focșani, la sediul Filialei de Cruce Roșie celor doi ziariști li s-a povestit atât despre istoricul cartierului Modruzeni, cât și specificul problemelor comunității și despre cum multe dintre acestea s-au rezolvat ca urmare a proiectelor derulate aici de-a lungul timpului de instituția de caritate vrânceană, odată ajunși acolo, ei aflat de la reprezentanții romilor și mai apoi direct de la oameni despre greutățile cu care încă se confruntă. 
Secretarul Partidei Romilor a explicat că lipsa locurilor de muncă și imposibilitatea de a câștiga din munca zilieră atât cât să-și întrețină familiile a determinat foarte mulți tineri să ia calea străinătății. Cei mai mulți dintre aceștia cerșesc în marile metrople ale țărilor dezvoltate, alții - foarte puțini - au reușit să-și găsească locuri de muncă, fie și „la negru”, însă cu toții au plecat cu același scop: de a face bani pe care să-i trimită acasă, la nevestele și copiii rămași în sărăcie. „Aici e un adevărat exod. A rămas prea puțin din tineret. Mai sunt bătrânii și copiii sub 18 ani, dar și dintre aceștia, cam 20% au plecat cu părinții lor în străinătate. Totuși, în ultimii ani a crescut procentul de școlarizare la aproximativ 70%. Foarte mulți au profitat de programul «A doua șansă» ca să facă școală. Mulți s-au înscris și la cursurile de formare profesională care se derulează aici. S-au înscris și pentru că primesc la absolvire bani, dar și pentru că au văzut că nici în țară și nici prin străinătate nu se pot angaja fără să aibă o calificare”, a explicat Nelu Adrian Toader, secretarul Partidei Romilor „Pro Europa” din Mărășești.

 
  Fiecare proiect al Crucii Roșii, un pas înainte 

    Ziariștii suedezi au fost curioși să afle ce a însemnat pentru comunitatea romă din Modruzeni proiectele derulate de-a lungul timpului de Crucea Roșie Vrancea, iar răspunsul nu s-a lăsat așteptat.
„Aceste proiecte au venit în întâmpinarea multor nevoi, sociale, medicale, culturale... odată cu aceste proiecte am simțit interesul deosebit pentru noi, din partea Crucii Roșii și a altor instituții. Dorim să vă rugăm să duceți mesajul nostru, că orice proiect, orice mână întinsă spre noi e binevenită. Mulțumim că guvernul și țara voastră are deschidere spre noi. Știm că au fost reticențe și ați fost îndreptățiți să aveți, pentru că noi nu eram prezentați în mod real la nivel european. Se zicea că romii stau foarte bine, ori nu e adevărat. Suntem chiar încântați că rămâneți aici câteva zile, pentru tot ce v-am descris se va vedea pe teren”, a spus secretarul Partidei Romilor.

 
  Sărăcia – cea mai gravă boală a modruzenilor

    Reprezentanții romilor din Modruzeni au povestit ziariștilor suedezi despre cele mai grave aspecte ale vieții oamenilor ce trăiesc în acest cartier, dar și despre posibilitățile prin care acestea s-ar putea dacă nu rezolva, cel puțin atenua. Problema principală, a spus unul dintre cei prezenți, este lipsa locurilor de muncă acolo, în Mărășești.
„O treime din locuitorii Mărășeștiului suntem romi, adică peste 4.000 de oameni, care nu au unde să muncească. Familiile au copii mulți, ca să-i trimită la școală trebuie pregătiți și nu prea au venituri cu care să-i pregătească. Mulți nu au nici ajutoare sociale, nu au niciun fel de venituri, merg la muncă cu ziua, dar tot câștigul se duce până seara. Oamenii n-au lemne, n-au hrană, sunt care nu au lumină, care stau mai multe familii împreună pentru că nu au case... Iar cei care au, cele mai multe sunt din pământ și se dărâmă când plouă. Problema principală la Modruzeni este sărăcia lucie, care-i împinge pe mulți ca trei săptămâni din lună să se ducă la rampa de gunoaie de la Haret, să adune pet-uri și să caute prin gunoaie ca să supraviețuiască...”, a povestit unul dintre reprezentanții Partidei Romilor. 
Un coleg de-al său a adus în atenție faptul că, din cauza sărăciei părinților, copiii sunt privați de educație și în special de educația de nivel superior.
„Din cauza sărăciei, unii sunt nevoiți să întreruptă cursurile școlare. Din acelați motiv, cei care ajung la liceu și trebuie să facă naveta la Focșani renunță. Nu au bani de drum. Iar cei care ajung la școli superioare, la fel trebuie să renunțe pentru că nu au bani de taxe. În plus, la noi, în Mărășești, din decembrie anul trecut nu s-au mai dat nici bursele acelea sociale pentru elevii nevoiași, de 15 lei pe lună. Este foarte dificil”, a spus un alt reprezentant al romilor.
    Tot ei s-au gândit și la soluții, și anume ca prin diverse proiecte să se înființeze în cartierul lor, de exemplu,
„o brutărie, o fabrică de făcut lădițe, un azil de bătrâni... Dacă ar fi cineva care să ar vrea să investească, fiindcă tot avem Siretul aproape, ar putea face aici o fabrică de materiale de construcții, de cărămizi, pentru că materia primă există. Așa s-ar înființa și locuri de muncă”, a spus Aurel Popovici, consilier expert pe problemele romilor din cadrul Primăriei Mărășești.

 
  Boli grave pricinuite tot de sărăcie

    Ziariștii suedezi au dorit să cunoască și modul în care locuitorii Modruzeniului beneficiază de servicii medicale în Centrele medico-sociale înființate de Crucea Roșie Vrancea. Medicul aflat la program în cabinetul dintr-unul din aceste centre a făcut și o radiografie a stării de sănătate a membrilor acestei comunități, explicând că problemele cele mai mari sunt cauzate tot de sărăcie, precum și de lipsa de educație.
„Sunt mulți care prezintă parazitoze de la lipsa de igienă, sunt astmatici, diabetici, sunt multe cazuri de bronșite, dar și foarte mulți cu hepatite și chiar și HIV, nedescoperite. În general sunt adulți, și se descoperă bolile doar atunci când dau naștere la copii. Eu, ca și medic de familie, nu pot decât să îi trimit mai departe la specialiști, ca să intre în programele naționale. Nu pot să le dau medicația”, a explicat aceasta.

 
  Câteva familii din Modruzeni, plecate în Suedia

    În zilele următoare, cei doi jurnaliști din Suedia vor vizita familii din cartierul Modruzeni, vor cunoaște la propriu modul lor de viață și vor vedea cum este acasă la cei care au fost sau sunt, în momentul de față, plecați în Suedia. Povestea unuia dintre locuitorii Modruzeniului care a trăit experiența traiului în Suedia și care se pregătește să se întoarcă la Stockholm, împreună cu un cumnat al său, după ce vor absolvi cursul de calificare la care sunt înscriși acum, o vom prezenta și noi, într-una din edițiile viitoare ale Monitorul de Vrancea.